miercuri, 30 septembrie 2009

Peretii capului meu

Zugravii peretilor mei m-au certat astazi. Ca ii neglijez, cica. Ca nu ii vad de mai bine de 24 de ore. Asta e grav. Cica e posibil sa nu mai fuzioneze gletul cu peretii din cauza asta si sa vezi nenorocire...Ma intreb de ce m-or fi chemand sa ma uit la niste pereti neterminati. Voi ramane traumatizata, cu imaginea dezolanta de raniti in razboi, a peretilor dezbracati de var...
Eu cu peretii am o raportare antagonica zilele astea, ma feresc pe cat posibil sa intru in polemici, pentru ca exista o probabilitate buna ca migrena sa devina o palida amintire a trecutului dureros fata de un prezent foarte fracturat.
Si iata ca peretii de care m-as lovi sunt morcovul dupa care alearga magarul din mine. Peretii care m-ar limita in mii de feluri sunt, paradoxal, scopul eforturilor mele laice. Pentru ca ei sa existe, sa fie mai inalti, mai drepti, mai plini de ferestre, intr-o zona mai verde, mai intre prieteni...

Eu de la peretii capului meu cer un singur lucru, dar il cer melodramatic, cu inel vesnic in mana si cu semnatura (totul la viitor). In schimbul miilor de zile pe care le voi inchina lor, doresc sa gazduiasca un pian. Cel putin.



From Drop Box

luni, 28 septembrie 2009

Mai tii tu minte, Sylvie...

Buna dimineata, Sylvie!

Cum o fi la tine, o fi soare? Aici se preface ca e, dar nu-l prea crede nimeni, ne-am luat haine mai groase, dar la incaltari parca tot vara am vrea sa fie, caci doamnele poarta in continuare sandale.
Azi citesc scrisori. Celibidache. "Catre Eugen Trancu-Iasi". Le-am primit cadou. Mici minuni de-ale mele...nu te plictisesc...
Ti-am zis ca eu traiesc sub un ciob de stea norocoasa? Sunt precisa ca totul va fi cumva, poate nu foarte bine, sigur nu foarte rau, dar sigur va fi!

Si daca tot citesc scrisori, ma gandeam ca e cazul sa-ti scriu, ca deh, e ziua ta si eu nu ajung sa-ti mai scriu...
Stii tu, Sylvie, cata vreme a trecut de cand asterneam vise pe covorase in fata blocului si ne gandeam ce ne facem cand vom fi mari? Eu nu mai stiu ce voiai tu sa te faci...cred doctorita....of, ia sa-mi amintesti...

Eu voiam sa ma fac nevasta de miliardar, si stiu ca ma certase pe la gradi ca am zis prostia asta mamut de fata cu ceilalti copii.
Dar prin clasele mici ne-am intalnit noi si am descoperit ca suntem destepte rau si ca putem sa ne facem altceva decat neveste. Ne liberalizam, mai stii tu, alergam prin blocurile in constructii, ca baietii, fara teama de cicatrice in genunchi...

Apoi nu mai stiu cand te-ai imprietenit tu mai tare cu Mishi si mai putin cu mine. Si m-a apucat tristetea, asa ca undeva, candva, ne-am mai pierdut din intamplarile copilariei.
Am mai recuperat in adolescenta, cand schimbam carti si vorbeam semi-engleza, sa etalam desteptaciunea aia descoperita anterior, ofcors. Mishi cu engleza...mai putin...asa ca eram iarasi importanta...hihihi....
In liceu n-am mai comunicat mai deloc. Eu fiind geeko-nerd, tu fiind geeko-nerd in alt liceu. Apoi am plecat, fiecare in zarile ei si au trecut anii, mult mai multi decat ne-am fi asteptat, pana cand sa mai discutam despre noi, culmea pe feisbuc, pfff!!!


Nu-i asa ca e important, Sylvie, sa mai tinem minte sa vorbim, macar de ziua ta?

Sa-mi traiesti deci, azi, mai "Home" ca oricand :)!


duminică, 27 septembrie 2009

All in one: balon cu fluture

Interesanta campania Orange. Plasata fix langa cladirea Vodafone.
"Plimbarea" cu balonul e de fapt "ascensiune", deci nu era masina, era bicicleta si nu i-a dat-o, ci i-a luat-o...marketing-ul.
Am incercat balonul pentru prima oara si e un inceput bun. Eu inca mai cred ca intr-o zi foarte faina, ma voi afla in Africa de Sud cu cineva drag, si vom vedea migrarea animalelor de sus, din balon.

M-au bucurat mult o suma de fotografii, facute cu permisiunea subiectilor, in timp ce se delectau cu panorama "peste Herastrau". Nu-i chiar jungla, dar uneori e o imitatie buna...



sâmbătă, 26 septembrie 2009

MMM

Matematica. Must. Migdale

Adica, daca treceti pe langa Facultatea de Matematica, gasiti un targulet de produse proaspete, printre care must si migdale.


joi, 24 septembrie 2009

Tovarasi, abia astept sa vad cat de frumoasa era viata!

Ma duc sa vad Amintiri din Epoca de Aur. Amintirile altora, ca eu am doar particule de amintiri de atunci.

Ia sa vedem... Aveam vreo 4 ani si eram mandria uneia din putinele familii din bloc detinatoare de TV. Aveam si radio, pe care maica-mea il tinea ascuns intr-o debara, intre surubele, cuie, ciocane, borcane de muraturi, icoane, etc. Radio-ul glasuia uneori in franceza, eu pricepeam cate ceva (multam maica-mii!) si parintii mei se dadeau pe langa micul aparat ca si cand era gaina cu ouale de aur.
Intr-o buna seara, una din vecinele cu descendenti de seama mea a venit sa-si dezlipeasca odrasla din fata TV-ului nostru. Ne uitam la desene animate, care au fost intrerupte brusc de inceperea celui de-al X-ulea congres al partidului...erau multe XXX-uri asociate cu cele congrese, nu le numara nimeni...

In timp ce vecina statea in usa, s-a trezit revolta in mine si am exclamat pret de 4 ani nervosi si vreo 10 kg de om ca "Ileana este proasta ca nu ne lasa sa ne uitam la desene". Palma care mi-a lovit obrazul, din senin mi-a ramas imprimata in creier. Taica-meu ma "corecta" public, sa nu cumva sa ne reclame vecina la Securitate...

Odata ce a iesit vecina din casa, mi-a cerut iertare pentru palma...Dar eu o simteam tot acolo, inca in creierul meu....Si inca mai cred ca Ileana era proasta gramada...

O chestie stranie insa, eu nu-mi amintesc nicio melodie misto din vremea aia, nici macar de la radio-ul ce vorbea franceza...Dar poate gasesc ceva in Amintirile lui Mungiu.



Amintiri Din Epoca De Aur - Tovarasi, Frumoasa E Viata! (trailer) - More free videos are here

luni, 21 septembrie 2009

Niuzletar profesionist, de la recrutori profesionisti

Asta nu e spam.

Asta e doar un Niuzletar, la care uitasem ca m-am abonat. Nu stiu cine lucreaza la online la ei, dar nu e bine! Daca tot promovezi CV-rile bine scrise, ia frumos si periaza-ti propriul tool de comunicare, inainte sa iasa porumbelu'!

From Niuzletar

duminică, 20 septembrie 2009

Exercitiu de toleranta: Festivalul Enescu

Ar trebui sa existe un decalog cand intri in Ateneu...Si sa inceapa cu "Nu Carcoti! Daca ai venit la spectacol, ai venit sa te bucuri, nu sa (te) enervezi"!

Unii nu pricepe insa...asa ca ii categoriseste pe cei din jur ca "public praf", "tarani". Intreb daca s-au uitat atent in oglinda, sa incerce sa elimine barna din ochi. Intreb total retoric, desigur :)

Ateneul e o minune si muzica din el vine de la zei, de la toti dragonii ce privesc de sus si care nu s-au intrebat vreodata daca cei pentru care au compus sunt prea prosti sau prea destepti sa ii asculte....

Ca tot ziceam de Marketing

Se zice ca Marketing-ul face totul si subscriu (convinsa fiind de teorie) la regula ca toate lucrurile bune vin in cantitati mici, ambalate exceptional si comercializate la preturi pe masura ambalajului.

Practica imi spune insa sa imi vad eu frumos de treaba si sa citesc ingredientele/materialul. Apoi termenul de valabilitate/instructiunile de folosire.
Apoi sa-mi fac ceea ce pot face singura, iar ceea ce nu pot...ei bine, de-aia am prieteni:)!

In ultima vreme dedic ceva vreme manufacturarii de cutii surpriza. Imi place mult sa utilizez detaliile vietii noastre, mai mult sau mai putin in comun, pentru a crea momente speciale.
Aseara insa am creat pentru o persoana total straina. Asa incat, cadoul de mai jos e facut pentru mine...ca asa m-am gandit eu ca ar trebui sa fac atunci cand traiesc drama "nu stiu nimic despre ea/el". Deci, marketing raportat la mine insami, cea mai critica dintre critici...sau poate nu :))



joi, 17 septembrie 2009

Alinuta este insistenta...sau "managerii" ei sunt...

V-am zis ca deliciul vietii mele este reprezentat de spam-ul din Gmail?
Nu v-am spus, ca n-ar fi adevarat, dar zau ca am momente in care ma tavalesc de ras, pentru ca spam-ul are continuitate. Alinuta din postul precedent face marketing online ceva de speriat. Ziua si mass-mailu'! Azi insa e mai putin agramata:


"Fie ca esti in cautare de prieten, de partener de viata sau de "joaca", sau pur si simplu cineva cu care sa-ti petreci timpul, aici vei putea sa gasesti exact ce cauti. Este distractiv, este interactiv si anonim!
Prima persoana cu care veti face cunostinta este Alina profilul ei il puteti vizualiza la http://202.104.186/index1.html" (da, iar am rupt link-ul, dar credeti-ma, e pentru binele vostru, caci Alinuta abia a iesit din adolescenta si nu stie prea multe despre estetica)

marți, 15 septembrie 2009

Lasati spam-ul sa vina la mine

Azi sunt Spam collector... Lasati-i pe mama, tata si pe toata familia retarda a lu' spam sa vina la mine. Ador butonul Tag as Spam. Imi da satisfactie in zilele nesarate.
Macar de-ar scrie famelia retarda cat de cat corect...

Nu va arat toate alea cu enlarge si Viagra, dar asta m-a amuzat, ca azi m-am apucat de stabilit niste honey pots in tari asiatice. Ma intreb daca gasesc asa mostre si acolo:

"Heloou site nostru te astepta sa iti faci noi prieteni fi alaturi de noi , alunga plictiseala nu te costa nimic , Te asteptam prima persoana cu care veti face cunostinta este alina http://alinabv.trei.ro/" (mda, eu am rupt link-ul, ca doar nu va trimit pe site-uri praf)!

Uniforma coincidentelor

Spune-se ca femeile au slabiciuni pentru barbatii in uniforma. Din seria "ce vraji se mai intampla la metrou", va spun ca se confirma chestia cu uniforma, in cazul subsemnatei. Ce-i drept, e uniforma de UPS, upgradata cu ochi verzi si par ondulat si sfaturi de la colegul (tot in uniforma) continand un soptit-cat-sa-auda-tipa-cu-casti "du-te si zi-i ceva, orice!". Dar nici azi nu a zis nimic si e deja a patra intalnire.
O fi scortoasa uniforma sau ...

Si in timp ce eu ma uitam pe iRiver la videoclip-ul de mai jos, uniforma a disparut.


Feeling Good: Live At Wembley Stadium 2007 - The funniest videos are a click away

Insertie

Am dat binete la Palatul Sutu astazi, cu un filmulet care-mi place mult de tot.
Cristi a scos ideea asta ca putem sa ne facem de cap la el in curte, in timp ce el (nu)-si vede linistit de Sicilia si mafia sa...
Si da-le blogger-ilor mana libera, ca ei iti dau ghiveci de idei. Foarte "gustos", de altfel, in terms of food for thought.


luni, 14 septembrie 2009

A bug's life

Se tot scrie despre pasiuni. Mici si mari, vizibile si ascunse, pure si vinovate... Ieri m-a intrebat Tomo de ce imi plac fotografiile.
M-a incurcat...eu habar n-am de ce. As raspunde cat se poate de tembel - "pentru ca sunt expresie a frumosului". Pentru ca rareori, instinctiv, oamenii VOR sa retina uratul. E parerea mea, Tomo, sa nu dai cu pietre...
Si asa cum ti-am spus, imi place lumina, delicatetea, imi plac vietatile pe care le-am gasit intr-un copac, care ar putea speria o demoazela plina de gratie. Fiecare cu stolul lui, eu le colectionez:)

Imi place subiectivismul fotografiilor si faptul ca ochiul prin care te uiti se numeste "obiectiv" (funny, nu?)...
Mi-a placut teribil sa asistam la o seara din viata unor gandacei,de a caror gasire ma proclam vinovata.

Zorra

Am avut duel ieri si a fost greu. Ionut stie muzica faina, cum naiba sa ochesti cu melodii non-ascutite?

Mi-a placut mult duelul in muzici, il vom relua cand e ceva mai mult timp decat pauza de 10 minute la fiecare 3 ore alergate prin Outlook.

Am incheiat lupta seara, cu ceva ce tineam pentru "lovitura de maestru" si zic eu ca ma pot auto-intula Zorra :D


You'll Follow Me Down - The best bloopers
are here


Update: Duelul continua...@yow_nuts e in forma iar ...

Inapoi in clasa I !?

Credeati ca toti s-au bucurat de vacanta anul asta haladuind in insule indepartate cu plaje in lands of the real choice? Ei bine, da!
Insa unii au stat si au sapat...si au sapat...in mintile lor. Si au facut gauri adanci, caci era solul moale, usor de sapat. Acu' se naste insa dilema: cu ce naiba isi umplu edilii...caci despre ei este vorba...vidul ramas in urma sapaturilor?

Pai cu ganduri bune pentru dvs, citadinilor, care esteti...si care sa va bucurati de ce stie ei sa faca mai bine: gropi (in general in bugetele alocate)! Toate nascute si crescute cu atentie, pentru bunastarea si comfortul dumneavoastra.

Caci groapa nu este a lor, sau a voastra, ci a urmasilor urmasilor vostri, doar trebuie sa aiba si copiii loc de joaca. Nu de alta, dar in multe din scolile in care "incepe" astazi anul scolar, copiii nu au ce cauta, ca nu sunt gata scolile.

In loc de insemne cu "vopsit proaspat", ar trebui sa apara inscriptii gen: "Banca de stat pe ea", adica nu de depus banii, caci banii au fost depusi deja, de parinti responsabili, in contul unui angajat al statului ce s-a plimbat la clasa business, nu la clasa I a scolii primare.
Ma intreb daca pot inalta stalpul asta mai sus, sa ajunga unde trebuie...

From planes

In caz ca va intrebati de ce m-am luat de vietile alora de ar trebui sa faca scolile sa arate educabil, ei bine, e pentru ca maica-mea, profesoara de cariera, e suparata ca a fost certata ca ai ei elevi au stricat niste banci care s-au stricat stand, in vacanta, atat de bine fusesera facute...

sâmbătă, 12 septembrie 2009

Conversatie cu fiul lui Vlad Dracul, minor

Intr-adevar...e "cica", ca aveam alte asteptari de la fiul unuia ca Vlad Dracul, chiar si minor fiind el...


tepes cica (9/12/2009 10:50:59 AM): buna dimineata
tepes cica (9/12/2009 10:51:08 AM): diana
diana stoleru (9/12/2009 10:51:32 AM): neata...vlad tepes?
tepes cica (9/12/2009 10:51:58 AM): fiul lui dracu
diana stoleru (9/12/2009 10:52:10 AM): el insusi si nimeni altul
tepes cica (9/12/2009 10:52:22 AM): intimplarea fericita face SA VREI,SA DAI SI WEB?
diana stoleru (9/12/2009 10:52:34 AM): mmmno
tepes cica (9/12/2009 10:53:06 AM): NU TE TRAG IN TEAPA !
tepes cica (9/12/2009 10:53:18 AM): VREAU DOAR SA STIU CUNE ESTI
tepes cica (9/12/2009 10:53:36 AM): AMID TAU DIN WWW.INVIZIBLE.RO
diana stoleru (9/12/2009 10:53:44 AM): hih?
diana stoleru (9/12/2009 10:53:52 AM): asta ce naiba e?
tepes cica (9/12/2009 10:54:03 AM): MI-A PLACUT AVATARUL
diana stoleru (9/12/2009 10:54:47 AM): doamne fereste ce naste mintea odihnita
tepes cica (9/12/2009 10:55:21 AM): AI LASA CA NU E ASA ODIHNITA
tepes cica (9/12/2009 10:56:12 AM): AM MAI TOCIT-O SI EU DE COLTUL BANILOR LA SCOALA
tepes cica (9/12/2009 10:56:20 AM): AI WEB IUBIRE?
diana stoleru (9/12/2009 10:56:35 AM): "iubire"...fii atent aci
tepes cica (9/12/2009 10:56:54 AM): SUNT OCHII SIURECHI
diana stoleru (9/12/2009 10:56:57 AM): 1. cred ca tre sa cresti pana mai sus de banca ca sa te uiti la web
tepes cica (9/12/2009 10:57:03 AM): LA ATENTIA TA
diana stoleru (9/12/2009 10:57:21 AM): 2. nu ma cunosti neam, ca atare vezi si tu ce porumbei iti ies
tepes cica (9/12/2009 10:57:22 AM): LA CE BANCA,,,,,,,,,,,,
diana stoleru (9/12/2009 10:57:36 AM): 3. nu pupa web cu mine mai nimeni, vine un tanc si cere asta
tepes cica (9/12/2009 10:57:39 AM): CA E INFLATIE MARE
diana stoleru (9/12/2009 10:57:39 AM): deeeeci
diana stoleru (9/12/2009 10:57:46 AM): ia sa vezi cum iti iei tu ignore
tepes cica (9/12/2009 10:58:00 AM): NU CER DECIT SA TE CUNOSC
tepes cica (9/12/2009 10:58:09 AM): DAR VAD CA INOPORTUNEZ
diana stoleru (9/12/2009 10:58:12 AM): pai sa consideram ca m-ai cunoscut


pam pam!

PS: asta sa-mi fie si invatatura de minte sa mai raspund alora de ma "inoportuneaza". Pfff

vineri, 11 septembrie 2009

Bucur-esti fericit (!)?

Un dud mare intr-o gradina unde se simte miros de Mana Maicii Domnului. In jurul lui...e Bucurestiul.
Pe niste stradute apropiate pavajul e de granit. Piatra e neagra si se spala frumos cand ploua. Atat de frumos, incat dudul, de la inaltimea sa, se oglindeste in strada. La capatul pietrelor negre se gasesc ziduri. Unele s-au dilatat si se rasfira in directii divergente, provocand astfel carii mari in tencuiala, altele au "litera stacojie" sub forma de bulina cu mesaj de "nu mai esti ce-ai fost odata".
La Dud nu se aude nimic rau.

In jur sunt alte stradute vechi, unde timpul nu are aceeasi densitate ca peste 700 m mai departe. Acolo sunt batrani, unii de o gratie ireala, care se saluta cu plecaciuni. Acolo...e posibil sa mai fie inca istorie vie.

Mai incolo, catre centrul vechi, e sentimentul de "ce minune ar putea fi...daca...". Si va fi, sunt sigura! Si apoi strazile din zona Eroilor, casele inalte, florile blonde de la fereastra, iata-le...

From where the streets have no name


Pe mine nu m-a adoptat orasul asta, ci eu l-am adoptat pe el. Nu de mila ca era mai amarat si pierdut, ci pentru ca asa s-a nimerit sa ne intalnim candva, demult, unul dintre noi mai tanar (eu), unul mai in varsta (el), unul sa caute povesti (eu), unul sa fie cladit pe ele (el). Eu am ales sa bucuresc, fix in ziua cand m-am intors pe calcaie si am vazut Ateneul. Apoi am mai vazut a patra fereasta, de la stanga la dreapta, ultimul etaj, in cladirea veche de langa Ateneu. Asta mi-a spus ca sunt acasa.

Maine incepe sarbatoarea Bucurestiului si se mai termina abia pe 20 Septembrie, deci daca vreti sa bucuriti, iata aici cam ce ar fi de facut.

joi, 10 septembrie 2009

Disciplina, imi lipsesti!

Nu gasesc lucruri intr-un spatiu restrans. Imi uit sistematic accesoriile sociale pe aiurea (noroc ca eu traiesc in Romania asta si le si regasesc). Multitaskingu' meu proverbial se duce de rapa cand pierd 5 minute intregi gandind o fraza. Nu se poa' , c'est pas moi...
Ia sa ma focusez eu puternic sa reinvii gestapo-ul din vremea studentiei, cand profa de chineza o suna pe maica-mea daca lipseam de la ore, eu avand in momentul intamplarii 21 de ani, da?

Ma gandesc sa iau mai in serios reminder-ele pe care mi le tot setez, sa tratez cu respect orele fixe si sa ma inspir exclusiv din Germania (macar timp de vreo luna).
Pai altfel, eu n-am nicio sansa sa devin stewardesa...pffff



Nine Inch Nails - Discipline 720p from the LITS Tour 2008/12/07 Portland, OR - The funniest videos are a click away

marți, 8 septembrie 2009

Pentru incapatanati carora le place vara, recomandam terapie cu #brazilianbeachspirit

Aseara am suferit teribil sacrificand ultima ofranda a verii...ultimul pepene conational pe care il mancam pe vara asta. Adica el:

From Imagini Blogger



Mi s-a spus in piata ca li s-a dus sezonul, ca sa poftesc la struguri, "ca's buni si au parfum anu' asta".

Sunt incapatanata de fel, insa, si nu vreau sa renunt la binele de vara, la serile lungi, cu insecte galagioase, la posibilitatea de a evada la plaja in fiecare weekend, la plimbarile cu bicicleta ce tocmai mi-a devenit prietena, la hainele din textura subtire si mangaietoare...
Mai sunt incapatanati pe lume, organizati si amorezati de vara ceva de speriat, pentru ca la ei vara e starea de normalitate...

Prietenii mei brazilieni impart vara lor cu noi, pentru ca, desi la noi se sfarseste, la ei abia a inceput. Isi aduc spiritul si muzica la Ipanema City Beach, maine, 09.09.09, de la ora 19:00. Mai aduc si bunatati braziliene cu care sa ne infruptam si fac ei cinste cu prima bautura a serii.

As sfatui insa sa nu va cocotati pe tocuri. Ipanema incearca sa refaca senzatia de ponton si plaja, asa ca veti intalni pietris si nisip...si un hamac taaare confortabil, pe care va trebui sa va bateti cu mine. Seara e deschisa oricui, deci aduceti-va oamenii cu care va simtiti bine, sa sarbatorim vara.
Mai sunt surprizele, dar de-aia sunt surprize, sa le mai tainuiesc pana maine...dar muzica...tot pot sa dau putin din muzica:)



Ivete Sangalo - Eva, Alô Paixão, Beleza Rara - These bloopers are hilarious

Si nu va speriati de toamna, maine e cald si bine, perfect pentru dezlantuirea spiritului brazilian din Bucuresti: http://www.weather.com/outlook/travel/businesstraveler/wxdetail/ROXX0003?from=36hr_topnav_business&dayNum=1

joi, 3 septembrie 2009

Coincidentele mele de toate zilele

Nu am povestit aici despre Cezar, dar cred ca am insirat povestea lui tuturor celor apropiati...Povestea cu mine, plecand la ore tarzii din campul muncii (care e foarte aproape de camp, literally) si holbandu-ma la pantofii de tracking ai celuilalt pasager din vagonul de metrou.... La ora aia puteam fi doar doi la capat de linie, deh...
Pai posesorul pantofilor cred ca s-a simtit stanjenit dupa ce, pret de trei statii, i-am studiat fiecare imbinare a sireturilor, gandindu-ma ca imi trebuie pantofi de tracking identici! Mi-am retras privirea doar cand a inceput sa scotoceasca prin rucsac dupa ceva...si n-am retras-o intre granitele bunului simt prea mult, caci am lasat-o sa aiureze curioasa dupa ce o fi cautat omul ala prin geanta. Scosese o carte si scria pe ea ceva iar eu il judecam deja ca indrazneste sa mazgaleasca o carte...dar curioasa, deh, as fi vrut sa citesc ce scria...

Am ajuns curand la Eroilor unde schimbam cuminte trenul. Si m-am trezit intrucatva. Ma atingea cineva pe umar si m-am intors total, ca lupul, probabil tot intr-o semi-constienta cauzata de oboseala. Mi-a intins cartea pe care mazgalise, vinovatul-posesor-de-pantofi-de-tracking-grozavi, o dedicatie pentru curiozitatea mea.
Aceea a fost cartea lui Cezar si in carte, povestea lui Cezar si aceea a fost cea mai frumoasa surpriza din ultimii ani.


Astazi m-am intors iar cu metroul. Intre statii imi linisteam cu greu migrena si gandurile spiralate. La Unirii s-a urcat ceea ce am numi "o doamna bine". Adica stilata, manierata, poate chiar draguta. Tanara care statea jos in fata mea s-a ridicat sa-i cedeze locul. Putin surprinsa, doamna s-a asezat si dupa cateva minute a intrebat-o in soapta pe fata daca pare cumva mai in varsta...Am zambit ascuns..eu o priveam admirativ de cand se urcase...A coborat la Dristor, nu inainte de a-i lasa fetei amabile cartea ei de vizita. Era politician, doamna...

Am mai zambit o data, gandindu-ma ca trebuie sa ajung acasa sa-i povestesc intamplarea lui Cezar (traiasca internetul ce ne lipeste de America!).
A trecut o vreme pana m-am apucat eu sa scanez lista de Yahoo Messenger sa vad daca Cezar e dispus sa converseze. Si nu i-am scris.
Mi s-au taiat picioarele cand peste o ora mi-a scris el. Noi nu vorbim foarte des, dar cand vorbim, vorbim mult si deschis. Pentru ca ne permite distanta sau pentru ca el e psiholog si eu as cam avea nevoie de terapii :))

I-am povestit coincidenta de azi si nu numai.

Cezar imi explica instincte si trecerea timpului pentru ca el le intelege altfel. Nu mai bine sau mai rau, doar altfel, poate putin mai studiat. Eu ii povestesc intamplari si le disecam si asa e mai bine. Lui Cezar ii va aparea curand cea de-a doua carte, pe care nu o voi mai primi cadou la metrou, ci intr-un mod mai comun.

Coincidentele mele sunt minunate.
Va doresc coincidente placute!


REM - At My Most Beautiful @ London - 1998. - Watch the best video clips here

Plus. Nurofen Plus

Am migrena, da, iar!
Da, stiu si faza cu "mergi la medic,ca sunt cam dese".

N-am prea vorbit despre migrena, de fapt despre cum ma doare, pentru ca nu e ceva cu care te simti bine. Nu e nici motiv de chiul de la nimic, ca atare eu ma torturez cu un monitor aprins cat e ziua de lunga si cu durerea in background. Ma gandesc de altfel si la ROI cand scriu randurile astea, sa fiu in coerenta cu multitasking-ul din acelasi background aprins. Deci: daca scriu acum, repede, despre migrena, cand ma duc la medic, dau doar print, economisesc 5 minute de conversatie plictisitoare. Sa descriem: doare fiecare miscare, fiecare bec pe langa care trec, fiecare voce stridenta, fiecare nota de parfum mai puternic. Doare un punct fix in crestet (de fapt e ca si cand arde ceva) apoi doare mai surd dar luuuung spre ceafa. Si constant...adica o tine asa toata ziua, doar intensitatea variaza. Doare cu o forta egala cu puterea de a suporta...si eu suport destule si acute, ca asa i s-o fi zis Evei, ca urmasele urmaselor ei vor avea putere si vor fi feministe si se vor uita spre durere cu expresie jemenfichista.
Nu prea sunt o urmasa demna a Evei deci, dar na, gen feminin scrie si in formularele completate de mine....Eu ma uit spre durere cu groaza. Nu ma impresioneaza sangele pe caldaram daca nu il asociez cu vreo durere a cuiva. Bocesc insa la toate tristetile de filme si ma ia stomacul daca vad drujbe secerand altceva decat crengi uscate. Bunica-mea ar fi zis ca sunt cam slaba de inger, m-ar fi trecut la coltul rusinat al imaturitatii si mi-ar fi povestit durerile ei trecute. Pe care le-as fi asimilat si inmultit cu 2, caci ar fi fost durerile unei fiinte adorate.

Durerile acute genereaza spirale de ganduri care se misca extrem de rapid, extenuand si neuronul care astazi se misca sacadat, fireste, in spirala. Hranesc aceste momente unice cu muzica si cu Nurofen. Plus!




Pink - Just Like A Pill - Funny home videos are a click away

marți, 1 septembrie 2009

Cherchez la femme

De 45 de minute e ziua mamei mele. Care mi-a bagat franceza in cap de la 4 ani si de care s-au temut toti colegii mei de generala o vreme prea lunga pentru mine. Care m-a dus la film atunci cand eram triste si am bocit amandoua, dar ea credea ca macar eu nu stiu sau nu vad. Care ma tot incuraja sa ma uit la Iosif Sava duminica, chiar daca familia masculina s-ar fi uitat la meci. Mamei mele, care m-a tuns toata copilaria castron in speranta ca voi ajunge sa cant ca Mireille Mathieu, ii spun azi Joieux Anniversaire, Maman!




Mireille Mathieu - Une Femme Amoureuse - Click here for the most popular videos

Sandale Si! Izmene No!

Imi place imbracamintea masculina. Ma umplu de invidie camasile perfecte puse pe sute de rafturi cu nume italian. Imi plac mocasinii din piele intoarsa pe care, iara,ii poarta cu precadere italienii. Imi plac gelurile de dus masculine si parfumurile cu miros proaspat si bun. Ma topesc dupa tricourile polo in culori pastel, dandy style. Admir teribil ceasurile mari, precise, care ar ocupa o incheietura jumate feminina, dar care se potrivesc atat de bine cu stilul unui barbat ... cu stil. Nimic iesit din comun. Cam toate astea plac si celorlalte femei din jurul meu. Sa nu ziceti ca nu!

E totusi ceva de care i-as debarasa pe barbati. Izmenele trebuie sa dispara! Sarmanu' frate-meu a incasat imbracarea silita cu izmene toata copilaria lui. Ii cer eu iertare si ii confirm ca izmenele sunt naspa...asta e, are si el dreptate, fix de data asta.
Problema e ca i-a bagat o mandra in cap ca sandalele sunt din aceeasi categorie cu izmenele. Adica tot naspa. Ce situatie...

Bon, eu marturisesc. Imi cam plac sandalele la barbati. Nu orice sandale, ci unele care par comfortabile si dezgolesc atat cat trebuie. Cam ca decolteul la femei (pff, comparatie total deplasata, dar aci intepeneste!). Sandalele sunt sanatate, purtate astazi in metrou de un domn fain, la 50 de ani, cu o mare eleganta. Concluzia: Sandale Si, Izmene No!