joi, 26 martie 2009

Socializari anonime. Din seria " Ce ciudatenii am mai atras astazi"

Post-ul asta este de fapt un comment la un alt post, al lui Cezar:http://www.wanderingme.com/2009/03/18/somnambuli-in-tramvaie/



Se pare ca nu trebuie sa fii tare boem sa scoti ceva frumos…

Observ ca la mine se creeaza un pattern cu metroul si experientele ciudate (in a good sense of the word) si asa cum iti spuneam mai devreme, mi se reconfirma faptul ca sunt magnet de ciudatenii…

Azi de dimineata am urmat traseul clasic: urcat in metrou, asezat pe unul din locurile libere, scos Freakonomics din geanta cu speranta ca la a 2-a lectura voi avea vreo revelatie ce va indeparta definitiv conceptul asta indus de criza…

Odata asezata, ma trezesc ca un batranel langa mine ma intreaba foarte serios: “Credeti ca avem loc amandoi pe banca asta?”..
Eu imi reconsider granitele scaunului, ma uit daca as fi putut cumva sa-l ating, imi amintesc ca la ultima cantarire aveam tot 50 de kg, ca atare ma pufneste rasul si ii raspund ca daca mai slabim amandoi putem aseza relaxati un elefant intre noi…

De la Obor la Crangasi mi-a povestit ca are 73 de ani, ca e de 15 ani la pensie si ca se simte singur. Ia metroul in fiecare dimineata pe aceeasi ruta si incearca sa intre in vorba cu cate cineva (asta e alternativa lui la Yahoo Messenger, va dati seama…). A fost candva pe o pozitie de conducere intr-o firma importanta, se considera “muncitor cu gura”. Imi spune ca ii place sa faca haz de orice si imi povesteste cum i-a spus unei colege ca are ceva pe fundul cartonului de oua, ca femeia a intors cartonul sa vada ce e si a facut ouale omleta…
E haios si am ajuns la Crangasi si imi multumeste gentil pentru companie.

Maine iau metroul la aceeasi ora, pe aceeasi ruta…and I guess I’ll never stop riding the subway:).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu