De-am crede mai mult decat ochii

Am un coleg pe care nu-l cunosc. Ne dam cu acelasi metrou in fiecare zi, fiecare la adapostul muzicii din castile sale. Uneori el citeste Click si Cancan. De unde am concluzionat, in snobismul personal, ca nu ne-am placea foarte...verbal. Deci nu ne salutam.

Azi am vazut altceva decat titlurile tabloidale imbecilizante ce ii ascund fata. O fetita mica, mica, a altcuiva, nu a lui, s-a dus glont la el in brate, pentru ca el a fost primul om care i-a zambit in spatiul restrans. Si fetita nu stia sa citeasca, deci nu putea avea preconceptii de gustibus literar, ca subsemnata (imi dau un sut in fund pe tema asta!). O imagine buna, cu care mi-am inceput saptamana...

Crema de mango in foi crocante de orez si migdale....

Sangria. Musai noapte de vara. Cu cineva drag, daca se poate. Daca nu, cu cineva cu care ai cumpara locul ala si l-ai transforma in activitatea ta zilnica.

Sentimentul de bine total e la fel ca acum doi ani, cand am vazut Sangria Bucuresti pentru prima oara. Dar atunci nu gustasem crema de mango in foi de orez... Daca e un loc pe care il revad cu o dragoste mare, in Bucurestiul alarmist si claxonat, atunci e Sangria...unde se aude doar vantul mangaind palmieri, sub stele.

Vogue?

In primul rand...scriu mare si tare ca mie mi-a placut concertul Madonnei.
Combinatia de live cu playback nu-mi deranjeaza teribil sensibilitatea fina de spectator. Sigur, eu n-am platit chiar 800 RON/cap de statator in loja VIP,am facut compromisul lui "nici prea prea, nici foarte foarte". Pe care (compromis) se gandisera sa-l faca si ceilalti. TOTI! Luat bilet la gazon A, relativ aproape de scena, dansat doar in interiorul corpului, caci la exterior am fost flancata de diversi, cam cu 2 capete mai inalti. Am concluzionat impreuna ca nu ne cunoastem indeajuns de bine incat sa stam chiar atat de apropiati, dar ne-am obisnuit repede cu ideea, mai mult de teama sa nu mai apara personaje noi in decor, care, cu capetele lor si mai inalte, sa obtureze si ecranul gigant.

Acum...organizarea la romani nu exceleaza. Stim. Dar daca ai putina materie cenusie in carcasa rotunda ce te apara de ploaie, nu te apuci sa masori un spatiu ca sa stii cate bilete poti vinde intr-un tarc restrans? Zic si eu...Un mare FAIL alora de-au gandit-o adanc.

Revenind....Concert Madonna-spectacol. Daca ma gandesc ca a prestat 2h 30 min in care nu a stat o clipa(cati ani are, 51? Mama nu arata asa la varsta aia!), ma minunez si ma bucur si imi spun ca se poate educa trupul sa se creada oricat de tanar vrea mintea. Coregrafie de mare tinuta, un playlist care avea o logica de la cap la coada, explozie de imagine si culoare, emotii...
Bonus...gafa cu discriminarea (pun pariu ca nu s-a consultat cu nimeni inainte sa deschida gura si sa ne spuna ca in Europa de Est rromii sunt discriminati mai abitir ca in alte locuri). Dat fiind ca ne-a dat asta bonus, publicul s-a multumit cu mesajul de final de concert "Game Over" si nu i-a mai cerut nici bis nici artificii, desi inteleg ca erau pregatite...

Dar am ramas fredonand si asta e bine, caci nu se intampla chiar la orice concert.





Madonna - Devil Wouldn't Recognize You - The most amazing bloopers are here

Ce a vrut sa zica poetul....

....nu e nici pe departe, uneori, de ce intelege cititorul de bloguri.
Mi s-a repetat timp de o vara faptul ca "nu e important ce-mi spui tu, e important ce inteleg eu". E atat de adevarata chestia asta, incat ar trebui lipita pe oglinda de la baie, 'nteles?

Din experienta-mi, ridicol de marunta pentru a fi mentionata, rezulta ca poetul spunea mereu SI ALTCEVA decat ceea ce intelegeam eu, citind la nivel de epiderma. Acel ALTCEVA a reprezentat, prea des, esenta spunerii.
Azi mi-a venit chef sa vizitez raftul cu nuante si interpretari.

Pentru momentele cand ai interpretat ceva la modul cel mai eronat cu putinta....here's some fun:



Need Any Help? - Watch the best video clips here

Pillow face --- inevitabil in anumite situatii

Ma gandesc cu oroare ca o lume a pernelor chiar ar putea exista. Ca ceea ce indesam in fata de perna e umplutura-tratament pentru dureri de inima albastra. In loc de pene de gasca, o tesatura de iluzii. In loc de imprimeu cu floricele, o imagine cu o figura comfortabila.

Apoi stai la masa cu perna, vorbesti cu perna, gandesti ca sufletul ei de perna iti e aproape, dezbati lucruri importante cu ea, faci planuri de familie numeroasa cu perna de langa tine (da, aceeasi perna care tocmai isi ignora supa...),pleci in vacanta cu perna, o duci la serviciu (nu la al ei, ci la al tau, caci ea e casnica), ii altoiesti si cate o palma uneori (caci e perna totusi si poate nu simte la fel)...

Enough said...va las sa cititi o poveste halucinanta despre dragostea in 2 D, care intristeaza pe de o parte si umple de tandrete pe de alta.

Daca am strange intr-un recipient toate iluziile lumii asteia, am genera energie vie pentru sute de ani de acum incolo. Se constata o nevoie organica de iluzii.
Cata nebunie (chiar poetica) intra intr-o fata de perna, stimabililor?

Falling in love. Litterally. La Sirnaville

Cred ca in orice pozitie, imbratisarea cuiva drag e o binecuvantare.
Mai cred ca binecuvantarile ar trebui repetate la intervale scurte...atat cat sa nu intervina niciodata senzatia de gol intre brate.
Cred ca in pozitia din imagine, imbratisarea e dans, incredere, daruire, dragoste...(puteti completa, eu atat ma pricep).
Cred ca oamenii, chiar daca nu sunt toti buni, se pot bucura de bine. Toti!